Construcția caselor în familia noastră a evoluat odată cu dezvoltarea societății în stiluri arhitecturale diferite.Până în anul 1965 familia a locuit exclusiv la sat.Bunicii și părinti mei erau născuți într-un sat din Muntenia, într-o zonă de câmpie cu Codrii Vlăsiei în spatele casei dar și cu mult teren agricol.Peisajul de vis, aerul curat îmi aduce aminte cu drag de timpul petrecut acolo.Satul este situat într-o zonă neinundabilă și fără umezeală.

Cel mai răspândit material de construcție pe vremea bunicilor mei la sat era pământul. Construcțiile din  chirpici erau destul de des întâlnite la noi  mai cu seamă în zonele de câmpie. 

În trecut casele erau construite după un tipic tradițional. Continuatoare a tradițiilor, arhitectura satului și-a urmat un drum propriu. Casele semănau unele cu altele și erau de mici dimensiuni..Zidurile se trasau direct pe pământ. Casa avea prispa , 1-2 camere o bucătărie și fără baie în casă..Confortul elementar din zilele noastre lipsea cu desăvârșire.Arhitectura locală era transmisă din generație în generație și chiar dacă nu a evoluat în timp era adaptată vremurilor și nevoilor.Pentru bunici casa reprezenta mai mult un adăpost ,un loc unde ei mâncau și se odihneau.Zilnic erau ocupați de dimineață până seara cu munca câmpului. Doar iarna erau mai liberi dar și atunci dacă ningea trebuiau să dea zăpada din toată curtea, să spargă lemne , să se ocupe de animale și de gospodărie. Bunica teșea covoare , împletea ciorapi,gătea și trebăluia toată ziulica.

Chiar dacă forma și configurația casei nu ținea neapărat de estetic casa era construită după posibilitățile de atunci ale oamenilor .Arhitectura tradițională era integrată în peisaj și adaptată mediului.Casa de locuit era ascunsă printre copaci  și cu gradină de flori în față casei. Fântâna la intrare în curte , sura și adăpostul animalelor  în spatele casei crea o imagine bine închegată și organizată.

Cu drag îmi aduc aminte de vacanțele petrecute la țară. Bunicii mei nu aveau multe lucruri dar erau liniștiți și fericiți.

Noi avem  locul nostru acolo chiar dacă spațiul era reatras. Locul plin de căldură sufletească era încărcat de amintiri  : albume cu poze , costume tradiționale , macrameuri,broderii,covoare țesute la război,obiecte de mobilier vechi etc.Pereții casei simpli fără decorațiuni, ca și obiectele din ea, erau mărturii despre ce înseamnă să ai alături de tine oameni care se iubesc.Obiectele confecționate manual din lemn reflectau frumusețea sufletească a celor care le-au creat.

Strămoșii noștri au trăit într-o societate liberă, în armonie cu natura.La marginea satului erau locuri unde se făcea cărămizi din chirpici. Marea majoritate a sătenilor vara în propria gospodărie frământa lutul pentru a acoperi fisurile apărute în pereții casei.Pe vremuri nu erau echipe de constructori.Vecinii și rudele se ajutau intre ei și ridicau casa.

Casa era  foarte răcoroasă vara și călduroasă iarna. Cărămida de chirpici este un fel de cărămidă eficientă datorită paielor din compozitei care conțin aer.Casele de chirpici  erau des întâlnite în peisajul rural românesc.Chirpiciul este un material de construcție folosit de sute de ani pentru construcția caselor și este reprezentat de pământ galben amestecat cu apă,  paie și bălegar. Cu compoziția rezultată se fac  cărămizi care se pun în forme și se usucă la soare..Casa de chirpici nu este rezistentă la umezeală. Peste zidăria de chirpici este aplicată tencuială de pământ, inclusiv la nivelul tavanelor peste care se zugrăvește cu vopsea de var.   

Casa bunicilor era stil „vagon”  și se desfășura pe un singur nivel.Fațada principală se dezvolta pe latura lungă, în timp ce latura scurtă era, orientată către stradă.Ferestrele  și ușile erau mici din lemn.Camerele nu erau prea înalte. Un om mai înalt se încovoie ca să poată intra pe ușă sau să nu se lovească cu capul de tavan.Soba era de lut construită manual de un meșter consătean. Amplasată în coltul camerei și cu o prelungire unde ne odihneam iarna.

Părinti mei nu și-au dorit o casă ca cea a bunicilor și nici același stil de viață.Ei s-au mutat la oraș unde s-au integrat într-un alt sistem.Lucrau într-o fabrică.Au primit o  locuință de servici într-un bloc construit în anul 1965.Blocul construit din beton armat cu pereți interiori din cărămidă plină racordat la rețeaua de  apă și canalizare cu încălzire centrală.Cartierele erau ridicate după conceptul arhitectului-urbanist și după normele vremurilor. El stabilea rețeaua de străzi, poziționarea blocurilor, orientările și înălțimea acestora.

După moartea bunicilor din partea mamei părinti nu au dorit să vândă gospodăria de la țară .Fiind locul unde s-au născut și la o distantă mică de București au transformat totul într-o casă unde să ne petrecem concediile.Nu existau week-enduri libere ca acum.

În 1970 construit o casă din cărămidă arsă. 

Casa din chirpici a fost dărâmată. Tata îmi povestea că sa chinuit cu demolarea o echipa numeroasă de muncitori. Casa era incredibil de rezistentă și după 50 de ani.Au construit în locul acesteia o casă din cărămidă plină cu fundație. Au luat o echipa de constructori din zonă.Au avut un proiect și un șef de echipă.Arhitectura era în stilul comunist.Casa un pic înălțată cu o intrarea  prin fata, cu doua trepte și o ieșire ni curtea din spate.Cu un hol la intrare. Înălțimea în jur de 2 metri.Case cu trei camere , o bucătărie , o cămară,  pod.Podeaua din dușumea și în fiecare cameră sobă de teracota.Toate casele de pe uliță aveau același stil arhitectural standardizat în beneficiul comunității..Nu putea fi vorba  de un estetic deosebit sau design futurist în special la sat.Totul era în concordanță cu arhitectura satului din anii 70  subordonat aceluiași model.Finisajele nu erau de calitate.Nimic nu putea și spectaculos.

Cărămida sa dovedit rezistenta în timp dar totuși în 1977 în urma cutremurului un zid sa dărâmat și au căzut coșurile de fum. Au fost multe crăpături. Casa din chirpici construită în 1920 sa prezentat mai bine la cutremurul din noiembrie 1940. Tatăl meu avea 10 ani. Își aduce aminte că sa trezit brusc din somn. Pământul se mișca asa de tare ca sa așezat pe jos. Părinti lui erau în alta cameră. A reușit să iasă cu părinti lui afara din casă doar când mișcările pământului se mai domoliseră.

Anul trecut am dărâmat casa din cărămidă și am construit cu oameni specializați o casă modernă pe care  o folosim în week-end și concedii.Am construit o casă de vacantă.Casa este în stil tradițional cu finisaje de înaltă calitate și în trend.

Intrarea este evidențiată printr-o terasă acoperită cu o pergola de lemn. Aceasta conferă adăpost împotriva intemperiilor și umbrește fațada principală pe timpul verii. Pergola extinde spațiul de locuit din interior în exterior, având un rol de tranziție intre cele două părți. O pergola definește terasa și lasă impresia unei încăperi de afară dedicată în totalitate relaxării. Casa este proiectată pentru a fi edificată pe structură de beton cu zidărie ceramica exterioară. Fundația și scara interioară sunt din beton.
Finisaje : Fațade finisate cu tencuială minerală și bramburiri decorative din lemn. Tâmplărie din PVC cu eficientă energetică ridicată. 

Proiect de casa parter cu mansarda Lavanda de la AIA Proiect - 2018.

Orice construcție trebuie sa fie rezistentă,stabilă și durabilă la diversele solicitări la care este supusă în timpul exploatării. Aceste condiții pot fi asigurate prin alegerea și folosirea corespunzătoarea materialelor de construcții. Buna funcționare a unei construcții depinde nu numai de proiectare,ci și de justa întrebuințare a materialelor și de calitatea lor.

Aspectul casei este un mod de exprimare personală.Arhitectul transformă visele  tale în realitate.El este cel face legătura intre tine și constructor.Arhitectul este persoana care pune pe hârtie gândurile tale Arhitectul face ca orice poveste să devina realitate.El iți poate oferi noi perspective și viziuni.El are abilitatea de a vedea în spațiu.  are creativitate, simț estetic și capacitate de a inova. El adapteze ideile la spațiul de construcție disponibil și la nevoile tale  ținând cont de toți factorii implicați: amplasare, cultură, mediu înconjurător, climă, lumină etc

Când privești la o casă în construcție vezi în primul rând muncitorii care lucrează la ea, utilajele și echipamentele pe care ei le folosesc. Dar înainte ca aceasta construcție să înceapă, au fost necesare sute de ore pentru a o proiecta.A opta pentru un proiect de casa în zilele noastre este esențial. Nimeni nu poarte fii specialist în construcții și arhitectura fără o pregătire temeinică..Fiecare dintre noi avem  diferite profesii.Casa este cel mai important loc pentru tine și familia ta.

Un birou de arhitectura iți oferă mai multe perspective.Biroul de arhitectură oferă servicii specializate de Consiliere, Proiectare, Avizare, Asistență în Execuție pentru orice tip de Construcții.

Orice clădire  începe cu o schiță, cu un plan al celui ce o proiectează. Acesta este arhitectul. Arhitectul tratează fiecare proiect în funcție de ideile tale.El transpune pe hârtie și în coordonate modelul de casă ales.El realizează și proiectul tehnic de structura și instalații. Inginerul coordonează echipa de muncitori urmând planurile de lucru din proiect. În proiect sunt stipulate atât fazele de execuție cât și materialele.Responsabilitatea unui arhitect este foarte mare.El întocmește documentația pentru obținerea certificatului de Urbanism.Arhitectul răspunde de elaborarea specificațiilor tehnice dar și de calitatea lucrări executate. Arhitectul are un suflet de artist .El are spirit de observație și este atent la detaliile construcției și are capacitatea de a coordona , planifica și gestiona resursele alocate și cunoaște la un profesionist a legislația în domeniul tehnic.
 

Sursa : https://www.aia-proiect.ro/

Articol scris pentru Superblog 2018

Reclame