„Educația din România este unul dintre domeniile în care se poate vedea cu ochiul liber vorba aceea a lui William Gibson că «viitorul e deja aici; e doar inegal distribuit»”, este de părere Georgiana Ilie, redactor-șef Școala9, care a contribuit la studiul sociologic „România peste 100 de ani”, realizat de BRD – Groupe Société Générale și D&D Research.

shutterstock_758264113
Foto: Shutterstock

Un capitol al studiului se concentrează pe una dintre cele mai delicate probleme ale societății românești: educația. Cum concep românii viitorul educației?

65% dintre respondenți consideră că, peste 100 de ani, în sistemul educațional din România se va pune accentul pe cariere genetice. Altfel spus, în baza unor analize genetice și psihologice copiii vor începe specializarea pentru viitoarea profesie de la o vârstă fragedă – chiar din școala primară.

„Cea mai surprinzătoare viziune exprimată de români este și cea mai populară: viitorul ne va permite să știm din timp, prin analize genetice și psihologice, ce înclinații profesionale are un copil și să-i oferim un drum educațional personalizat pentru dezvoltarea lor. Credința aceasta pare să vină din frustrarea de fost elev obligat să învețe la materii care nu îi plăceau, pe care nu le înțelegea sau pe care nu le considera utile. Poate pe viitor copiii nu mai trebui chinuiți cu formule chimice, funcții de gradul II sau caracterizarea lui Tudor Șoimaru, par să spună cei care au răspuns la studiu. Lasă-i să învețe ce le place. Soluția la asta nu poate fi însă în analize, care elimină complet liberul arbitru din viața unui om și îi trasează, ca în filmele distopice, un drum de la care nu se poate abate. Dacă are talent la desen, trebuie să devină pictor sau ilustrator. Dacă aleargă repede, trebuie să devină atlet. Dar dacă nu are niciun talent, nicio înclinație? Dar dacă meseria la care ar fi bun nu s-a inventat încă? – și care este probabil cea mai mare provocare și a sistemului de educație actual, nu doar peste 100 de ani. Mai multe studii spun că în doar 12 ani, între 65 și 85% dintre joburi vor fi unele care nu au fost inventate încă. Și dacă Legea lui Moore se va aplica și peste 100 de ani – e cea care spune că puterea tehnologică a omenirii se dublează la fiecare doi ani – oamenii vor fi la fel de nepregătiți pentru piața muncii dacă le este aleasă profesia când au șase ani”, a precizat Georgiana Ilie pentru Digi24.ro.

Prăpastia urban-rural

Însă marasmul prezentului este la ani lumină viitorul pe care și-l închipuie prezentul.

„Avem, în prezent, o prăpastie atât de mare de șanse între urban și rural încât nici nu putem vorbi de un sistem de învățământ funcțional. În 2018 coexistă, în aceeași țară, școli cu toaletele în curte (peste 2000, toate în rural), cu tablă neagră de lemn cu cretă și niciun computer, cu școli care au cluburi de robotică dotate atât de bine încât le permit elevilor performanțe la concursuri internaționale, cluburi de teatru sau cantină – și aproape toate sunt în urban. Diferența vine și din realitatea că sistemul public e finanțat semnificativ de părinți, care cumpără multe dintre tehnologiile din clasă, iar părinții din urban au mai multe resurse decât cei din rural. Dar vine, șocant, și din modul în care e finanțat legal sistemul: școlile de la oraș, unde se află profesorii cei mai calificați, primesc mai mulți bani de la stat; ba chiar statul nu ezită să ia din banii alocați deja unei școli de la țară, cu profesori mai puțin calificați (deci cu salarii mai mici), ca să completeze bugetul școlilor cu cheltuieli de salarii mai mari, de la oraș. Statul este un Robin Hood inversat care ia de la elevii săraci și dă la cei bogați”, a subliniat Georgiana Ilie.

În aceste condiții, ce putem aștepta de la viitor? Va aduce România de peste 100 de ani clivaje și mai mari sau vom putea, datorită democratizării accesului la tehnologie, să le micșorăm?

„În studiul România 2118, răspunsurile sunt optimiste și informate mai degrabă de viziunea socialistă din Star Trek decât de realitățile de azi, dar ele arată încredere că lucrurile se pot schimba în bine și poate că de asta avem nevoie ca ele să se și întâmple. Românii intervievați spun, în mare măsură, că școala va fi locul în care înveți și exersezi competențele sociale – inteligența emoțională, adaptarea, empatia, cu alte cuvinte abilitățile care țin intrinsec de umanitatea noastră și care nu pot fi înlocuite de un robot mult mai eficient, cum e cazul abilităților fizice. Și dacă ne uităm la evoluția tehnologică și la ce profesii sunt deja și la noi înlocuite de aparate mult mai eficiente – de la fabrici sau ferme complet automatizate, care necesită o mână de oameni să funcționeze, la casele supermarketurilor sau băncilor sau automatele de bilete de transport, care nu mai au nevoie practic de angajat pentru a deservi clientul – aici pare să fie cheia pentru ca oamenii viitorului să iasă din școală cu abilitățile care să le permită să aibă o viață productivă. Tot mai mult va conta ce știe omul să facă și robotul/inteligența artificială nu”, este de părere Georgiana Ilie.

Școala hologramică

shutterstock_713630902
Foto: Shutterstock

Din studiu mai aflăm că 60,2% dintre respondenți cred că școala de la distanță va deține monopolul în 2118. Elevii vor învăța de acasă prin intermediul școlilor virtuale și al hologramelor.

„La câte școli cu învățământ simultan (două sau mai multe niveluri învață o materie cu același profesor, în același timp) există în rural pentru că nu sunt suficienți elevi ca să formeze clase funcționale, acest viitor pare să-i includă și pe ei și ar putea să le dea șanse mai apropiate de cele ale copiilor din școlile urbane. Viziunea aceasta, însă, se contrazice cu cea despre competențe sociale, pentru că e greu de imaginat că o comunicare printr-un ecran, oricât de performant sau multi-dimensional, poate suplini contactul uman și crea mediul necesar pentru dezvoltarea unor aptitudini de negociere socială. Neuroștiința ne spune că oamenii au nevoie de apropiere fizică pentru a se simți confirmați ca ființe”, a comentat Georgiana Ilie.

Soluția pentru ca oamenii să nu mai fie obligați să învețe ce nu le place „poate fi însă în reformarea predării și concentrarea ei pe formarea de abilități, nu pe acumularea de cunoștințe”.

„Și acest lucru, pentru că, așa cum spuneam, viitorul e deja aici, chiar dacă nu peste tot, se întâmplă deja și la noi în țară. Fizica și chimia sunt predate experiențial, robotica îi învață pe copii să creeze problemele pe care le pot rezolva, arta e treptat inclusă în educația științifică. Lucrurile se vor schimba în bine, trebuie doar să fim atenți la diferențele cu care trăim și să nu-i lăsăm în urmă pe cei pe care nu-i vedem”, a mai explicat Georgiana Ilie.

Demersul sociologic a fost validat și interpretat de un think tank format din Dan Petre – Conf. Univ. Dr. FCRP/SNSPA, comunicare publicitară și partener D&D Research, Răzvan Rughiniş – Cofondator Innovation Labs și profesor la Universitatea Politehnică din București, Constantin Vică – Lector universitar Facultatea de Filosofie în cadrul Universității din București și Cercetător la Centrul de Cercetare în Etică aplicată în cadrul Universității din București, Georgiana Ilie – senior editor la Decât o Revistă și redactor-șef la Școala9 și Matei Psatta – cofondator TPS Engage.

Rezultatele studiului de percepție „România peste 100 de ani” au fost publicate în serial pe Digi24.ro și pot fi consultate, de asemenea, și într-un infografic pe pagina campaniei BRD: www.creatoriidemaine.ro.

Articol susținut de BRD.

Sursa : Digi24

Reclame