Cum se explică slăbiciunea noastră pentru pentru ciocolata și alți carbohidrați? Ne răspunde Achim Peters, de la Universitatea Lubeck, care a realizat o cercetare menită să dezlege acest mister. 

Potrivit articolului scris de Peters în Scientific American, deși creierul nostru reprezintă doar 2% din greutatea corporală, el consuma jumătate din necesarul zilnic de carbohidrați – iar glucoza este cel mai important combustibil. Supus stresului acut, creierul necesită aproximativ 12% mai multă energie, ceea ce ii determină pe multi să apeleze la gustările dulci.

Carbohidrații oferă organismului cea mai rapidă sursă de energie. La testele cognitive, subiecții care au fost stresați au avut rezultate slabe înainte de a mânca. Performanta lor a revenit la normal după consumarea alimentelor.

Când ne este foame, se activează o întreagă rețea de regiuni ale creierului. In centru se găsește hipotalamusul ventromedial si hipotalamusul lateral. Aceste două regiuni sunt implicate în reglarea metabolismului, a comportamentului alimentar, dar și al funcțiilor digestive.

Tot aici se găsește nucleul arcuat care blochează informațiile de restul corpului, dacă creierul nu mai are glucoză. De aceea recurgem la carbohidrați imediat ce creierul indică o nevoie de energie, chiar dacă restul corpului este bine aprovizionat.

Pentru a înțelege în continuare relația dintre creier și carbohidrați, cercetătorii au examinat 40 de subiecți în doua sesiuni. In prima, participanților li s-a cerut să tină un discurs de 10 minute în fata unor străini, iar în următoarea nu li s-a cerut să vorbească. La sfârșitul fiecărei sesiuni, concentrațiile de hormoni ai stresului și adrenalină din sângele participanților au fost măsurate. De asemenea, li s-a oferit accesul la cantină pentru o oră.

Ce au observat oamenii de știință? Când subiecții au ținut discursul înainte de a manca au fost mai stresați și, în medie, au consumat cu 34 de grame de carbohidrați decât atunci când nu au vorbit în fata publicului.

De ce ciocolată? Dacă simțim nevoia să consumăm acest produs, cercetătorul Achim Peters ne incurajează să o facem pentru a rămâne în formă. Asta pentru că la locul de muncă oamenii sunt adesea stresați și creierul are o nevoie crescută de energie.

Ce se întâmplă când nu mâncăm?

In acest caz, este posibil ca creierul sa utilizeze glucoza din organism și, acesta, la rândul sau, să secrete mai multi hormoni de stres. Acest lucru poate creste riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau depresie pe termen lung. De asemenea, concentrația și performanta vor scădea.

Abuzuri alimentare? Exista cazuri în care creierul nu își poate lua energia din rezervele organismului, chiar dacă există destule depozite de grăsimi. In cazul acestor persoane, cea mai importanta cauza o reprezinta stresul cronic. Odată ce cauza principală a fost abordată, obiceiurile alimentare s-ar putea rezolva în cele din urmă.

Sursa : peroz.ro